Despre mine...

Fotografia mea
Specializări: Management în Economia Turismului - licență; Comunicare interculturală -master. Etnolog, interpret de muzică populară, organizator și prezentator de evenimente. Confesiune: creștin-ortodoxă. Pasiune: cultura tradițională. De când mă ştiu, iubesc valoarea, frumuseţea, sinceritatea, calitatea şi, tot de când mă ştiu, iubesc satul tradiţional şi-i ascult glasul...glasul pamântului, al durerii şi-al bucuriei străbunilor. Ascult ce-a mai rămas din toate-acestea şi, cu setea celui care conştientizează ultimele picături, învăţ. Învăţ să aflu ce şi cum a fost, ce şi cum mai este şi caut să adun în cămările-mi sufletului, avid de cultură arhaică, tot ce poate cuprinde spaţiul ancestral. Copil fiind, acasă, în Frăsinetul meu, selectam doar intuitiv, apoi, pe măsură ce şcoala şi viaţa m-au format, lucrurile au început să se aşeze tot mai mult într-o matcă a valorilor. Sunt mândră de asta şi, mai ales, recunoscătoare celor ce-au trudit pentru cercetarea, arhivarea şi valorizarea fenomenului cultural tradiţional, lăsând astfel noilor generaţii, dornice să-şi cunoască obârşiile, posibilitatea de a cunoaşte viaţa vetrelor folclorice de altădată.

Slobodu-i a colinda?

Veste bună, gazde-n casă!

6 apr. 2008

Un punct de vedere asupra relatiei dintre melodie si text in cantecul traditional

In Dictionar de muzica (Editura Stiintifica si Enciclopedica, Buc., 1979) de Iosif Sava si Luminita Vartolomei, intalnim aceasta definitie concentrata: „cantec-melodie insotita de text”. In Dictionar Enciclopedic (Editura Enciclopedica, Buc., 1993, vol I) apar doua acceptiuni ale cantecului: "nume generic dat pieselor vocale insotite de text" si "poezia lirica insotita sau nu de melodie". Dictionarul universal al limbii romane (Mydo Center, Iasi, 1995, vol II), de Lazar Saineanu, propune o definitie pentru cantec in general: "compozitie literara in versuri insotita de melodie" si una pentru cantecul popular: "compozitie muzicala transmisa din generatie in generatie de membrii unui popor, fara a se cunoaste momentul, locul si autorul compunerii". In sfarsit, mai retin o definitie din Minerva, Enciclopedia romana-Cluj, 1929, datorata probabil lui Ion Muslea, singurul folclorist aflat in colectivul de redactie al lucrarii: "compozitie destinata vocii omenesti cu sau fara acompaniament in care muzica si poezia se unesc intr-o forma simpla, nemaiestrita, pentru expunerea diferitelor sentimente omenesti. Ca forma e sau strofica, cand toate strofele din text sunt cantate pe aceeasi melodie, sau fiecare strofa are melodia ei separata". Doua lucruri se observa imediat din citatele de mai sus: a) cantecul poate fi definit privilegiind fie aspectul muzical, fie pe cel literar (poetic); b) definitia completa include obligatoriu atat melodia cat si textul. De remarcat insa ca definitia principala ramane cea din Enciclopedia Minerva, caci ea numeste relatia corecta dintre cele doua componente ale cantecului. Avem de-a face, asadar, nu doar cu o insotire a melodiei de catre text, sau invers, ci cu unirea lor intr-un intreg organic. E ca si cum ai combina doua elemente obtinand un aliaj care, desi contine cele doua elemente, este totusi altceva decat simpla alaturare a acestora. Cantecul reprezinta un astfel de aliaj, o substanta indestructibila si omogena obtinuta prin combinatia "la cald" dintre melodie si textul poetic. Desigur, dictionarele evocate aici nu constituie o autoritate absoluta in materie, dar ele reprezinta o realitate care, in literatura de specialitate, nu se spune intotdeauna transant, si ma refer in mod expres la situatia cantecului popular, respectiv a cantecului traditional. Precizez ca in observatiile care urmeaza nu am in vedere cantecele ceremoniale si de ritual, care fiind conservatoare prin insusi specificul lor, si-au pastrat puritatea originara si s-au constituit drept un fond patrimonial cu valoare de arta. Prin urmare, ma gandesc doar la asa numitele cantece lirice, relativ mai tinere decat primele si tocmai de aceea mai vulnerabile, mai expuse riscului adaptarii la metamorfozele capricioase ale gustului popular. Cine e cat de cat initiat in istoria acestui gen cunoaste faptul ca marile cantece ale interpretilor celebri s-au impus si au devenit memorabile chiar prin simbioza desavarsita dintre melodie si text. Fiecare componenta e decisiva si definitiva, incat orice interventie (in ritm, sau in configurarea unei imagini poetice) ar altera armonia de ansamblu. Asta inseamna ca melodia si textul s-au gasit cumva spontan, in momentul originar al nasterii cantecului. Se intelege de la sine ca sansa realizarii acestei intimitati expresive si vibrante dintre melodie si poezie nu exista decat in spatiul inchis al culturii traditionale, caci aici functioneaza natural intuitia si sensibilitatea creatorului popular. Compozitiile din afara acestui spatiu pot fi in cel mai bun caz, niste imitatii onorabile a la maniere de, diferenta dintre cantecul traditional si cel de imitatie folclorica fiind aceea dintre arta si artizanat. Trebuie observat ca a aparut in ultimii ani o abundenta productie folclorica artizanala, in care sunt frecvente cel putin doua tipuri de erori, ambele datorate unor ingerinte din afara universului culturii traditionale. Este vorba, mai intai, despre fenomenul de inadecvare dintre melodie si text. Interpretii combina aleatoriu cele doua componente, astfel ca poti intalni cazuri in care o melodie grava, intens melancolica, se canta pe versuri usuratice ori de-a dreptul cu tenta comica, sau, invers, in care melodia este vesela, sprintara, iar poezia are un continut dramatic, patetic.In asemenea situatii se creaza un fel de disonante usor dizgratioase care corup in timp gustul publicului. Exista, apoi, pe piata cantecului popular versificatori in maniera folclorica. Ei sunt insa fie formati in orizontul poeziei culte, fie simpli veleitari, asa incat textele produse de acestia, nu corespund, prin insasi natura lor, unor melodii autentice. Ele pacatuiesc de regula printr-o "originalitate" ostentativa, ori se stie ca poezia lirica populara, in toata diversitatea ei extraordinara de teme, motive, imagini etc., are, totusi, niste constante ale compozitiei (formule introductive repetitive, paralelisme ale imaginilor, frecventa rimelor asonante, proeminenta imaginilor din natura s.a.). Textul prea elaborat, prea "poetic" ori cel pur si simplu prost compromit melodia, Dar aceste derapaje actioneaza si ca un fel de revelator: ele indica, fara echivoc, ca valoarea de arta si de reprezentare a cantecului traditional consta in consubstantialitatea melodie-text poetic. Cele doua componente se potenteaza reciproc, cristalizand intr-o forma omogena, receptata ca unicat. MARIA DAN GOLBAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aşteptăm cu drag comentariile dumneavoastră.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

AStăzi Sărbătorim - Medalion aniversar Maria Golban Șomlea

19 mai 2021 Realizator: Menuț Maximinian Invitați: Alexandru Pugna, Amalia Codorean Chindriș, Florian Roșan și Ioan Dordoi.

Activitatea instituțională publică

Activitatea instituțională publică
Cluj-Napoca, octombrie 2009 - În calitate de director-coordonator al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Cluj (1 iunie 2009-28 iulie 2010).

Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".

Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.

Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.

Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural

NCN - Situația patrimoniului clujean (martie 2010)

Top Story, 03 Martie 2010

...despre patrimoniul cultural 1

Clujul Zi de Zi 16.09.09

Invitați: Virgil Pop - arhitect; Virginia Rădeanu - arheolog; Maria Golban - director coordonator al Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Cluj

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL
,,Toate culturile arhaice şi orientale, precum şi toate societăţile urbane sau rurale sunt tradiţionale, adică păstrătoarele unei tradiţii, considerând această tradiţie ca suma modelelor exemplare ale comportării şi activităţii omeneşti." Mircea Eliade

DOINA - CAPODOPERA MONDIALĂ - inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO

Maria Golban Șomlea "Du-te dor cu dorurile" Iunie 2011, Favorit TV

2004

2004

The Căluş Ritual

AFIȘUL LANSĂRII CĂRȚII "PORTUL POPULAR ROMÂNESC ŞI MAGHIAR DIN JUDEŢUL CLUJ"

Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"

Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"
De la stânga la dreapta: conf. univ. dr. Aurel Bodiu, etnolog Maria Golban (autorii lucrării), prof. univ. dr. Ioan Bocșa, criticul muzical Mugurel Scutăreanu și Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon.

O parte a publicului prezent la evenimentul editorial găzduit de Librăria "Bookcorner" din municipiul Cluj-Napoca.

"Sa v-amintiți duminica", Național TV

Maria Golban - despre obiceiul de nunta in Zona Huedinului

Costum tradiţional fată Zona Huedinului

Costum tradiţional fată Zona Huedinului

Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului

Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului

De la Frăsinet la vale

.

.






AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA

Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".

Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Imagini de la lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud", autori Aurel Bodiu și Maria Golban (Editura Eikon 2012). De la stânga la dreapta: directorul Muzeului Transilvaniei prof. Tudor Sălăgean, prof. univ. dr. Ioan Bocșa, lector univ. Oliv Mircea, etnolog Maria Golban, conf. univ. dr. Aurel Bodiu, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, directorul CJC BN Florin-Vasile Șomlea, prof. univ. dr.Traian Vedinaș și Vasile George Dâncu.

Profesorul universitar Otilia Hedeșan vorbind despre importanța cărții și a cercetării etnografice pentru conservarea culturii tradiționale.

În public, specialiști ai domeniului, precum și simpli iubitori ai culturii tradiționale.

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA

Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".

Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Imagini de la lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud", autori Aurel Bodiu și Maria Golban (Editura Eikon 2012), din mai amplul proiect de cercetare etnografică al Centrului Județean pentru Cultură BN. De la stânga la dreapta: interpreta de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean, poetul Vasile Dâncu, lector univ. Oliv Mircea, etnolog Maria Golban, conf. univ. dr. Aurel Bodiu, prof. univ. dr.Traian Vedinaș și directorul Centrului Județean pentru Cultură BN Florin-Vasile Șomlea, inițiatorul proiectului de cercetare.

Vorbind despre specificul activității de cercetare etnografică în ansamblu dar și despre ceea ce a presupus elaborarea cărții de față.

Publicul prezent în grădina Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud.

Realizatoare și prezentator de peste 10 ani a emisiunii "Folclor Nepieritor" la NCN TV Cluj-Napoca.


Decembrie 2009: înaintea unei noi emisiuni dedicate folclorului românesc...

2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.

2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.

Mărişel - şezătoarea din câşlegi

Director web, portal, stiri, top, statistici, page rank, promovare gratuita, publicitate online

Bucătăria românească

"Bucataria romaneasca a fost influenţată favorabil de condiţiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură şi păstorit. Din alimentaţia oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz si mai târziu porumb), legumele şi verdeţurile (fasole, mazăre, varză, castraveţi, ştevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne şi slanină de porc şi mai rar peşte, ouă şi carne de oaie sau de vită. Laptele, terciul de mei şi mămăliga a fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condiţiilor economice s-a diversificat şi alimentaţia, iar în prezent consumul de păine, ouă, zahar, lactate şi fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific naţional sunt renumite sarmalele în foi de viţă sau de varză, ciorba de peşte, fasole bătută, ardei umpluţi cu carne şi orez, perişoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borş moldovenesc, piftiile de porc, mititeii şi ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta, clătitele."
Sursa si alte informatii: click aici


Instrumente muzicale tradiţionale

Pâna la mijlocul secolului al XIX-lea, fluierul si cimpoiul constituiau înca, în majoritatea satelor românesti transilvanene, instrumentele obisnuite pentru interpretarea muzicii de dans. Instrumentele de coarde (lauta si titera) au o vechime considerabila în mediul rural maghiar si german, iar vioara si contrabasul au patruns în satele transilvanene pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Instrumentele de semnalizare(buciumul) aveau o veche traditie în majoritatea tinuturilor transilvanene. Sursa: www.muzeul-etnografic.ro
Pentru mai multe informatii dati click aici:

Cine citește acum