Despre mine...

Fotografia mea
Specializări: Management în Economia Turismului - licență; Comunicare interculturală -master. Etnolog, interpret de muzică populară, organizator și prezentator de evenimente. Confesiune: creștin-ortodoxă. Pasiune: cultura tradițională. De când mă ştiu, iubesc valoarea, frumuseţea, sinceritatea, calitatea şi, tot de când mă ştiu, iubesc satul tradiţional şi-i ascult glasul...glasul pamântului, al durerii şi-al bucuriei străbunilor. Ascult ce-a mai rămas din toate-acestea şi, cu setea celui care conştientizează ultimele picături, învăţ. Învăţ să aflu ce şi cum a fost, ce şi cum mai este şi caut să adun în cămările-mi sufletului, avid de cultură arhaică, tot ce poate cuprinde spaţiul ancestral. Copil fiind, acasă, în Frăsinetul meu, selectam doar intuitiv, apoi, pe măsură ce şcoala şi viaţa m-au format, lucrurile au început să se aşeze tot mai mult într-o matcă a valorilor. Sunt mândră de asta şi, mai ales, recunoscătoare celor ce-au trudit pentru cercetarea, arhivarea şi valorizarea fenomenului cultural tradiţional, lăsând astfel noilor generaţii, dornice să-şi cunoască obârşiile, posibilitatea de a cunoaşte viaţa vetrelor folclorice de altădată.

Slobodu-i a colinda?

Veste bună, gazde-n casă!

6 aug. 2014

Tradiţii în Gustar



Denumirea Gustar vine de la faptul că în această perioadă se coc şi se gustă cele mai multe fructe.
Luna august este a şasea în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a opta în calendarele iulian şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Din anul 8 Î. H., când luna a şasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poartă numele împăratului roman Augustus.
În graiul românesc luna augut se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerişului) şi altele.
Fiind o perioadă a anului încărcată cu numeroase şi importante activităţi economice ce se cereau a fi împlinite la timp şi cu mare rapiditate (secerişul, întreţinerea culturilor, coasa a doua a fânului), luna august are un număr relativ mic de sărbători (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Sântămărie Mare, Sântion de Toamnă).
Până la 14 august, credincioşii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. În afara celor patru posturi de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămărie), se ţineau posturi şi mai severe, aşa-numitele posturi negre, pentru căsătoria fetelor, vindecarea unor boli grele. Un post negru, cu suprimarea totală a alimentaţiei timp de 7 zile, câte o zi în 7 săptămâni la rând, se ţinea pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor: hoţi, tâlhari. Persoana care ţine postul negru, de obicei o femeie iertată, se autoizola într-o cameră întunecoasă şi petrecea timpul în deplină curăţenie trupească şi sufletească (Moldova de Nord, Bucovina). Post negru se ţinea, uneori, şi în zilele de vineri şi miercuri pentru sănătatea şi prosperitatea familiei (Muntenia, Oltenia)”. CREDINŢE POPULARE, TRADIŢII, SEMNE - Ion Ghinoiu.
1 August – Scoaterea Sfintei Cruci, Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului; Macaveii (Macabeii)
Importanţa calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de prefaţarea sărbătorii cu postul de două săptămâni (1-14 august), perioadă în care se organizează pelerinaje la mănăstirile care au hramul Sfintei Fecioare.
Această zi este numită şi Macaveiul stupilor, pentru că este ultima zi în care se mai poate aduna mierea, care, culeasă azi, capătă virtuţi miraculoase de vindecare.
O altă denumire a zilei este Macaveiul ursului, acum începând perioada de împerechere a urşilor. În această zi se ţine post pentru ca vitele să fie ferite de urşi, dar şi de boli.
6 August - Schimbarea la faţă; Probejenia
Sărbătoarea ortodoxă Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusă pe o sărbătoare, deja existentă în calendarul popular românesc, Probejenia.
La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, de-acum iarba încetează să mai crească şi pleacă păsările migratoare.  În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândunelele pe spate, iar oamenii ţin sărbătoarea pentru ca păsările să ajungă cu bine.

Nu e bine să pleci acum în călătorie, pentru ca s-ar putea sa te rătăceşti, spune tradiţia.
Din această zi oamenii nu se mai scaldă în apele râurilor, acestea începând să se răcească.
În această zi se recoltează plante şi fructe de leac cu puteri vindecătoa: leuştean, avrămeasă, usturoi, flori de muşetel, alune.
Tot în această zi se fac observaţii meteorologice privitoare la toamna ce urmează.
Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă (ex. beţie), va fi vindecat.
De-acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase", apare „prima" dulceaţă a lor.
Acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: “boabă nouă în gură veche”.
15 August - Sfânta Maria Mare
În Panteonul românesc, Fecioara Maria este identificată în mai multe ipostaze: Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septembrie) cu sinonimele Maicii Precesta Mare şi Precesta Mică.
Maica Precesta este numele popular al Fecioarei Maria, care are trăsăturile Zeiţei neolitice şi este invocată în momentele de cumpănă.

Sântămăria Mare deschide o perioadă importantă a nunţilor (16 august -14 noiembrie), a târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor, dar şi a pomenilor date pentru cei vii.
Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului romanesc, pe care fetele o invocă pentru grăbirea căsătoriei, femeile pentru uşurarea naşterii, păgubiţii pentru prinderea hoţilor, descântătoarele pentru vindecarea bolilor.
În satele noastre, acum se angajează pândarii pentru vii şi se spune ca se „leaga" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri.
În această zi se celebrează şi Ziua Marinei, Maica Domnului fiind patroana marinarilor.
29 August - Tăierea capului Sf. Ioan  
În această zi nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin (fiind asociate cu sângele), pentru că amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan.
De asemenea, nu se mănâncă usturoi, ceapă, mere, pere, în general fructe şi legume rotunde, care seamănă cu un cap.
Nu se mănâncă nici varză, pentru că, pe varză i-a fost tăiat capul sfântului (sărbătoarea numindu-se şi “Ioan, taie capul pe varză”).
În această zi, din acelaşi motiv, nu se foloseşte nici cuţitul, alimentele fiind rupte cu mâna.
Se ţine post sau se ajunează.  


Se spune despre copilul născut în această lună că:
- va fi frumos,  cu ochii mari, iubit de mai-marii lui, puţini la număr ca dânsul, aplecat la buna rînduială, la adevăr şi dreptate, cu bună înţelegere în viaţa sa
- părinţii nu-l vor iubi, de alţii va fi căutat şi îngrijit, iar faptele lui nu vor aduce mulţumire unora
- va avea mare mânie, va fi om vrednic şi va face lucrurile sale spornice, va avea mari norociri şi vrednicii
- va fi bun povăţuitor pentru alţii şi lucrător de multe lucruri bune, deştept, fără de nici un rău
- îi va plăcea mult dreptatea, cinstea şi mîndria şi va fi om voinic.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

AStăzi Sărbătorim - Medalion aniversar Maria Golban Șomlea

19 mai 2021 Realizator: Menuț Maximinian Invitați: Alexandru Pugna, Amalia Codorean Chindriș, Florian Roșan și Ioan Dordoi.

Activitatea instituțională publică

Activitatea instituțională publică
Cluj-Napoca, octombrie 2009 - În calitate de director-coordonator al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Cluj (1 iunie 2009-28 iulie 2010).

Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".

Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.

Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.

Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural

NCN - Situația patrimoniului clujean (martie 2010)

Top Story, 03 Martie 2010

...despre patrimoniul cultural 1

Clujul Zi de Zi 16.09.09

Invitați: Virgil Pop - arhitect; Virginia Rădeanu - arheolog; Maria Golban - director coordonator al Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Cluj

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL
,,Toate culturile arhaice şi orientale, precum şi toate societăţile urbane sau rurale sunt tradiţionale, adică păstrătoarele unei tradiţii, considerând această tradiţie ca suma modelelor exemplare ale comportării şi activităţii omeneşti." Mircea Eliade

DOINA - CAPODOPERA MONDIALĂ - inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO

Maria Golban Șomlea "Du-te dor cu dorurile" Iunie 2011, Favorit TV

2004

2004

The Căluş Ritual

AFIȘUL LANSĂRII CĂRȚII "PORTUL POPULAR ROMÂNESC ŞI MAGHIAR DIN JUDEŢUL CLUJ"

Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"

Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"
De la stânga la dreapta: conf. univ. dr. Aurel Bodiu, etnolog Maria Golban (autorii lucrării), prof. univ. dr. Ioan Bocșa, criticul muzical Mugurel Scutăreanu și Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon.

O parte a publicului prezent la evenimentul editorial găzduit de Librăria "Bookcorner" din municipiul Cluj-Napoca.

"Sa v-amintiți duminica", Național TV

Maria Golban - despre obiceiul de nunta in Zona Huedinului

Costum tradiţional fată Zona Huedinului

Costum tradiţional fată Zona Huedinului

Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului

Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului

De la Frăsinet la vale

.

.






AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA

Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".

Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Imagini de la lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud", autori Aurel Bodiu și Maria Golban (Editura Eikon 2012). De la stânga la dreapta: directorul Muzeului Transilvaniei prof. Tudor Sălăgean, prof. univ. dr. Ioan Bocșa, lector univ. Oliv Mircea, etnolog Maria Golban, conf. univ. dr. Aurel Bodiu, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, directorul CJC BN Florin-Vasile Șomlea, prof. univ. dr.Traian Vedinaș și Vasile George Dâncu.

Profesorul universitar Otilia Hedeșan vorbind despre importanța cărții și a cercetării etnografice pentru conservarea culturii tradiționale.

În public, specialiști ai domeniului, precum și simpli iubitori ai culturii tradiționale.

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA

Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".

Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Imagini de la lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud", autori Aurel Bodiu și Maria Golban (Editura Eikon 2012), din mai amplul proiect de cercetare etnografică al Centrului Județean pentru Cultură BN. De la stânga la dreapta: interpreta de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean, poetul Vasile Dâncu, lector univ. Oliv Mircea, etnolog Maria Golban, conf. univ. dr. Aurel Bodiu, prof. univ. dr.Traian Vedinaș și directorul Centrului Județean pentru Cultură BN Florin-Vasile Șomlea, inițiatorul proiectului de cercetare.

Vorbind despre specificul activității de cercetare etnografică în ansamblu dar și despre ceea ce a presupus elaborarea cărții de față.

Publicul prezent în grădina Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud.

Realizatoare și prezentator de peste 10 ani a emisiunii "Folclor Nepieritor" la NCN TV Cluj-Napoca.


Decembrie 2009: înaintea unei noi emisiuni dedicate folclorului românesc...

2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.

2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.

Mărişel - şezătoarea din câşlegi

Director web, portal, stiri, top, statistici, page rank, promovare gratuita, publicitate online

Bucătăria românească

"Bucataria romaneasca a fost influenţată favorabil de condiţiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură şi păstorit. Din alimentaţia oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz si mai târziu porumb), legumele şi verdeţurile (fasole, mazăre, varză, castraveţi, ştevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne şi slanină de porc şi mai rar peşte, ouă şi carne de oaie sau de vită. Laptele, terciul de mei şi mămăliga a fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condiţiilor economice s-a diversificat şi alimentaţia, iar în prezent consumul de păine, ouă, zahar, lactate şi fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific naţional sunt renumite sarmalele în foi de viţă sau de varză, ciorba de peşte, fasole bătută, ardei umpluţi cu carne şi orez, perişoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borş moldovenesc, piftiile de porc, mititeii şi ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta, clătitele."
Sursa si alte informatii: click aici


Instrumente muzicale tradiţionale

Pâna la mijlocul secolului al XIX-lea, fluierul si cimpoiul constituiau înca, în majoritatea satelor românesti transilvanene, instrumentele obisnuite pentru interpretarea muzicii de dans. Instrumentele de coarde (lauta si titera) au o vechime considerabila în mediul rural maghiar si german, iar vioara si contrabasul au patruns în satele transilvanene pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Instrumentele de semnalizare(buciumul) aveau o veche traditie în majoritatea tinuturilor transilvanene. Sursa: www.muzeul-etnografic.ro
Pentru mai multe informatii dati click aici:

Cine citește acum