TRADIŢII DE ISPAS ȘI ZIUA EROILOR

Înălțarea Domnului

La patruzeci de zile după Paşti se sărbătoreşte Ispasul - Înălţarea lui Iisus la ceruri. Se spune că Ispas ar fi fost personajul mitic care a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la Cer.

Paştile cailor - În calendarul popular, această zi este numită şi Paştele Cailor.
Pentru că atunci când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, animalele care nu i-au respectat liniştea au fost caii, Fecioara i-a blestemat să nu se sature decât odată-n an şi-atunci doar un ceas. “Fire-aţi cai afurisiţi, De mine, de Dumnezeu, Mai tare de fiul meu. Voi să nu mai aveti saţ Numa-n ziua de Ispas Şi-atuncea vreme de-un ceas” - Ion Pop Reteganul

De la Paşti până la Ispas, oamenii se salută cu Hristos a inviat! şi îşi răspund cu Adevarat c-a înviat!, iar din ziua Înălţării Domnului până la Rusalii, se salută cu Hristos s-a înălţat! şi se raspunde cu Adevarat că s-a înălţat!. 

Credințe de Ispas: 

- se poarta frunze de nuc la brâu ca Hristos când s-a înalţat; 

- se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai; 

- de Ispas se bat vitele cu leustean, ca să se îngraşe şi să fie ferite de boli; 

- se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, spunându-se: "să ne dea Dumnezeu atâţia miei şi viţei câte furnici în furnicar!"; 

- în ziua de Ispas nu se dă foc şi sare din casă; 

- ce se seamănă după Ispas, nu rodeşte; 

- în ziua de Înălţarea Domnului, femeile care au morţi în familie, împart azime calde, ceapă verde şi rachiu pentru sufletele acestora, crezându-se că e ziua în care sufletele lor se înalţă la cer şi să aibă merinde de drum;

- femeile împart lapte dulce, fiert cu păsat. 

În vechime, ziua de Ispas era una a soroacelor, a încheierii diferitelor afaceri, însă, pentru că data sărbătorii variază de la an la an cu un număr mare de zile, sensul a devenit peiorativ: a nu da înapoi ce ai împrumutat, a amâna până la Paştile Cailor, până la Sfântul Aşteaptă, deci, a nu te ţine de promisiune.
Alte informații despre Ispas:
http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/pastele-cailor-ispasul-91072.html

La praznicul Înălțării Domnului se celebrează și Ziua Eroilor. Astfel, după Sfânta Liturghie, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţe şi monumente, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc, din ţară şi din afara granițelor, urmând ca la ora 12.00 să fie trase clopotele bisericilor ortodoxe, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară. Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920.

Ulterior, decizia a fost consfinţită prin alte două Hotărâri Sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare națională bisericească.

Monumentul Glorie Ostașului Român din Cluj-Napoca 

Prin legea 379/2003, privind regimul mormintelor şi al operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului, a fost proclamată Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român.

„Eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român” sunt pomeniți la fiecare Sfântă Liturghie.

Monumentul „Glorie Ostașului Român” din Cluj-Napoca este amplasat în Piața Avram Iancu (în spatele Catedralei Ortodoxe) și este închinat memoriei celor care s-au jertfit pentru apărarea patriei. A fost creat de către sculptorul Radu Aftene și a fost dezvelit în anul 1996.

Glorie eternă și în veci pomenirea lor!