Despre mine...

Fotografia mea
Specialist în comunicare interculturală, etnolog, interpret de muzică populară, organizator și prezentator de evenimente (nunți, botezuri, întâlniri de afaceri etc). Confesiune: creștin-ortodoxă. Pasiune: cultura tradițională. De când mă ştiu, iubesc valoarea, frumuseţea, sinceritatea, calitatea şi, tot de când mă ştiu, iubesc satul tradiţional şi-i ascult glasul...glasul pamântului, al durerii şi-al bucuriei străbunilor. Ascult ce-a mai rămas din toate-acestea şi, cu setea celui care conştientizează ultimele picături, învăţ. Învăţ să aflu ce şi cum a fost, ce şi cum mai este şi caut să adun în cămările-mi sufletului, avid de cultură arhaică, tot ce poate cuprinde spaţiul ancestral. Copil fiind, acasă, în Frăsinetul meu, selectam doar intuitiv, apoi, pe măsură ce şcoala şi viaţa m-au format, lucrurile au început să se aşeze tot mai mult într-o matcă a valorilor. Sunt mândră de asta şi, mai ales, recunoscătoare celor ce-au trudit pentru cercetarea, arhivarea şi valorizarea fenomenului cultural tradiţional, lăsând astfel noilor generaţii, dornice să-şi cunoască obârşiile, posibilitatea de a cunoaşte viaţa vetrelor folclorice de altădată.

Dacă doriţi acest CD, click pe imagine! MULŢUMESC!

Dacă doriţi acest CD, click pe imagine! MULŢUMESC!
CD Maria Golban - Folclor nepieritor...de dragoste şi dor. Producator: LIBRIS Braşov

29 mar. 2008

ANA POP CORONDAN - M-am suit in Dealu' Clujului

Da,chiar asa s-a intamplat:in gerul zilei de 9 februarie 2005, s-a "suit in deal", insa nu pentru a culege flori badelui, sau pentru a-i canta, ci pentru odihna cea vesnica. Artista Ana Pop Corondan ne-a parasit la varsta de optzeci si doi de ani. S-a stins discret, intr-un cvasi-anonimat aproape. Pana si ceremonia de inmormantare s-a consumat cumva in secret parca, doar in prezenta catorva apropiati si admiratori. Clujul ii datora mult mai mult, ca sa nu spun de institutia careia in anii ''60 i-a adus o nesperata faima. Dar ramane mereu posibilitatea revansei, asa ca, macar de-acum inainte ar trebui sa vorbim mai mult despre Ana Pop Corondan, si nu oricum, ci ca despre un model exemplar al interpretului de muzica populara. Mai mult, pentru cantecul ardelenesc in ipostaza sa publica, "institutionalizata", ea are semnificatia unui intemeietor. Reprezinta inceputul unui interval in care se va edifica o traditie consistenta, activa si in prezent. * S-a nascut in 30 iulie 1922, in Sinuta, actualul cartier al Zorilor, din parinti tarani. In urma dictatului de la Viena este nevoita sa se refugieze si ajunge la Bucuresti. Aici, printr-o fericita imprejurare, e angajata la Teatrul "Constantin Tanase". O sansa unica intr-o viata, ca un miracol, caci ii cunoaste in aceasta ambianta selecta, pe marii artisti Maria Tanase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican, Gica Petrescu. Dar, o remarca si alte celebritati: folcloristul Mihai Pop (pe-atunci directorul Institutului de Folclor), Tiberiu Alexandru, Petre Stefanescu Goanga, George Vraca etc. Asadar, anii de formare coincid cu initierea in lumea elitara a muzicii si spectacolului. Consacrarea urmeaza sub aceleasi auspicii favorabile, astfel ca din 1944 colaboreaza cu Radio Bucuresti, unde i se inregistreaza primele cantece, sub baghete, iarasi celebre: Victor Predescu, Ionel Budisteanu, Nicu Stanescu. In plina glorie va parasi Bucurestiul si dupa mai bine de douazeci de ani, se intoarce acasa la Cluj, angajandu-se la Orchestra de muzica populara a Filarmonicii de Stat, in 1963. Venea cu o aura orbitoare, care, insa, se pare, a produs mai degraba inhibitii si secrete frustrari, decat o admiratie colegiala: sindromul Clujului gelos pe propriile-i valori. In 1967 e pensionata, la varsta cand talentul explosiv se implineste in maiestrie si rafinament. Oricum, ea nu mai apartinea unei orchestre din provincie, ci patrimoniului national. Devenise un clasic in viata; un reper canonizat prin urmare, intr-o ierarhie foarte riguroasa a interpretilor cantecului popular. Artista s-a impus, in fond, prin selectii succesive in cadrul unei emulatii reale, asistate de specialisti. Avea un glas cristalin, iar glissando-urile erau caracteristici care i-au dat un stil personal, alaturi de patosul cu care interpreta atat cantece populare, cat si romante sau alte cantece din repertoriul clasic. Legitimitatea ultima a celebritatii, i-o da, insa opera formata din ansamblul cantecelor sale inregistrate, cantece dintre care unul cel putin a ajuns un slagar definitiv. Este vorba despre acel uimitor "M-am suit in Dealu' Clujului", care nu-i doar o emblema notorie, ci si un fel de revansa a culturii populare asupra acestui oras cosmopolit si multa vreme refractar la traditiile autohtone. Insa de un lirism cu totul tulburator este capodopera "Neghinuta neagra", unde profunzimea poetica parvine la un vag sentiment metafizic. Forta iradianta a cantecului consta si in perfecta adecvare a textului la melodie. Poezia in sine, o expresiva imagine vegetala a dragostei, are, de altfel, o subtil-melancolica fluenta muzicala: "- Neghinuta neagra, mandrulita draga/Vina dupa mine, sa merem in lume! - Ioane, Ioane, decat dupa tine/Mai bine ma fac trestie pa lac, Trestie pa lac si-oi trai cu drag/Departe de lume, cu gandul la tine. - Fa-te mandra, fa-te, ca si io m-oi face/Mica seceruica si-oi trece prin lunca,/Trestie-oi taia, pe tin' te-oi lua,/Tu vei fi a mea, trestioara mea!" * Cred ca nu intamplator, in toamna anului 2004, la cea de-a treia editie a Festivalului "Ioana Radu" de la Craiova, impreuna cu Veta Biris si Marinela Zegrean Istici, am oferit un moment creat in mare parte din cantecele Anei Pop Corondan. Am vazut acolo, in Cetatea Banilor, olteni aplaudand "Neghinuta neagra", "Badea-l meu de asta vara", "Manios badea-i de-asara", sau fredonand impreuna cu noi "M-am suit in Dealu' Clujului". Am inteles o data in plus profunzimea si importanta ideii doamnei Marioara Murarescu de a darui astfel de momente. Ne-am simtit si atunci ca si in alte asemenea spectacole, privilegiate. Eram ardelencele care aduceau cantece vechi in interpretari noi, slagare carora le-a dat viata si personalitate un nume drag al cantului clujean, de aceasta data oferindu-le memoriei Ioanei Radu. Nu stiam ca peste putina vreme, cei care am iubit-o si i-am pretuit cantecele ne vom dori sa creem si la Cluj-Napoca un festival care sa poarte numele "Ana Pop Corondan", la fel cum nu stiam nici ca ultima emisiune tv, ce-o avea protagonista, avea sa fie "Folclor nepieritor" (NCN Tv) din ziua in care artista implinea 80 de ani (30 iulie 2002). Acum, dupa trecerea in eternitate, ramane ca memoria sa-i fie cinstita de generatii care calca acelasi drum, drumul cantecului... Maria Dan Golban

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aşteptăm cu drag comentariile dumneavoastră.

Activitatea instituțională publică

Activitatea instituțională publică
Cluj-Napoca, octombrie 2009 - În calitate de director-coordonator al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Cluj (1 iunie 2009-28 iulie 2010).

Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".

Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.

Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.

Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural

NCN - Situația patrimoniului clujean (martie 2010)

Top Story, 03 Martie 2010

...despre patrimoniul cultural 1

Clujul Zi de Zi 16.09.09

Invitați: Virgil Pop - arhitect; Virginia Rădeanu - arheolog; Maria Golban - director coordonator al Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Cluj

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL

PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL
,,Toate culturile arhaice şi orientale, precum şi toate societăţile urbane sau rurale sunt tradiţionale, adică păstrătoarele unei tradiţii, considerând această tradiţie ca suma modelelor exemplare ale comportării şi activităţii omeneşti." Mircea Eliade

DOINA - CAPODOPERA MONDIALĂ - inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO

Iunie 2011, Favorit TV - Cântecul doinit "Du-te dor cu dorurile"

2004

2004

The Căluş Ritual

AFIȘUL LANSĂRII CĂRȚII "PORTUL POPULAR ROMÂNESC ŞI MAGHIAR DIN JUDEŢUL CLUJ"

Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"

Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"
De la stânga la dreapta: conf. univ. dr. Aurel Bodiu, etnolog Maria Golban (autorii lucrării), prof. univ. dr. Ioan Bocșa, criticul muzical Mugurel Scutăreanu și Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon.

O parte a publicului prezent la evenimentul editorial găzduit de Librăria "Bookcorner" din municipiul Cluj-Napoca.

"Sa v-amintiți duminica", Național TV

Maria Golban - despre obiceiul de nunta in Zona Huedinului

Costum tradiţional fată Zona Huedinului

Costum tradiţional fată Zona Huedinului

Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului

Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului

De la Frăsinet la vale

.

.

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA

Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".

Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Imagini de la lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud", autori Aurel Bodiu și Maria Golban (Editura Eikon 2012). De la stânga la dreapta: directorul Muzeului Transilvaniei prof. Tudor Sălăgean, prof. univ. dr. Ioan Bocșa, lector univ. Oliv Mircea, etnolog Maria Golban, conf. univ. dr. Aurel Bodiu, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, directorul CJC BN Florin-Vasile Șomlea, prof. univ. dr.Traian Vedinaș și Vasile George Dâncu.

Profesorul universitar Otilia Hedeșan vorbind despre importanța cărții și a cercetării etnografice pentru conservarea culturii tradiționale.

În public, specialiști ai domeniului, precum și simpli iubitori ai culturii tradiționale.

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA

AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA

Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".

Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Imagini de la lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud", autori Aurel Bodiu și Maria Golban (Editura Eikon 2012), din mai amplul proiect de cercetare etnografică al Centrului Județean pentru Cultură BN. De la stânga la dreapta: interpreta de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean, poetul Vasile Dâncu, lector univ. Oliv Mircea, etnolog Maria Golban, conf. univ. dr. Aurel Bodiu, prof. univ. dr.Traian Vedinaș și directorul Centrului Județean pentru Cultură BN Florin-Vasile Șomlea, inițiatorul proiectului de cercetare.

Vorbind despre specificul activității de cercetare etnografică în ansamblu dar și despre ceea ce a presupus elaborarea cărții de față.

Publicul prezent în grădina Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud.

Realizatoare și prezentator în peste 10 ani a emisiunii "Folclor Nepieritor" la NCN TV Cluj-Napoca.


Decembrie 2009: înaintea unei noi emisiuni dedicate folclorului românesc...

2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.

2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.

Mărişel - şezătoarea din câşlegi

Bucătăria românească

"Bucataria romaneasca a fost influenţată favorabil de condiţiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură şi păstorit. Din alimentaţia oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz si mai târziu porumb), legumele şi verdeţurile (fasole, mazăre, varză, castraveţi, ştevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne şi slanină de porc şi mai rar peşte, ouă şi carne de oaie sau de vită. Laptele, terciul de mei şi mămăliga a fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condiţiilor economice s-a diversificat şi alimentaţia, iar în prezent consumul de păine, ouă, zahar, lactate şi fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific naţional sunt renumite sarmalele în foi de viţă sau de varză, ciorba de peşte, fasole bătută, ardei umpluţi cu carne şi orez, perişoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borş moldovenesc, piftiile de porc, mititeii şi ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta, clătitele."
Sursa si alte informatii: click aici


Instrumente muzicale tradiţionale

Pâna la mijlocul secolului al XIX-lea, fluierul si cimpoiul constituiau înca, în majoritatea satelor românesti transilvanene, instrumentele obisnuite pentru interpretarea muzicii de dans. Instrumentele de coarde (lauta si titera) au o vechime considerabila în mediul rural maghiar si german, iar vioara si contrabasul au patruns în satele transilvanene pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Instrumentele de semnalizare(buciumul) aveau o veche traditie în majoritatea tinuturilor transilvanene. Sursa: www.muzeul-etnografic.ro
Pentru mai multe informatii dati click aici:

Cine citește acum