Acum un an
Despre mine...
- Maria GOLBAN ȘOMLEA
- Specializări: Management în Economia Turismului - licență; Comunicare interculturală -master. Etnolog, interpret de muzică populară, organizator și prezentator de evenimente. Confesiune: creștin-ortodoxă. Pasiune: cultura tradițională. De când mă ştiu, iubesc valoarea, frumuseţea, sinceritatea, calitatea şi, tot de când mă ştiu, iubesc satul tradiţional şi-i ascult glasul...glasul pamântului, al durerii şi-al bucuriei străbunilor. Ascult ce-a mai rămas din toate-acestea şi, cu setea celui care conştientizează ultimele picături, învăţ. Învăţ să aflu ce şi cum a fost, ce şi cum mai este şi caut să adun în cămările-mi sufletului, avid de cultură arhaică, tot ce poate cuprinde spaţiul ancestral. Copil fiind, acasă, în Frăsinetul meu, selectam doar intuitiv, apoi, pe măsură ce şcoala şi viaţa m-au format, lucrurile au început să se aşeze tot mai mult într-o matcă a valorilor. Sunt mândră de asta şi, mai ales, recunoscătoare celor ce-au trudit pentru cercetarea, arhivarea şi valorizarea fenomenului cultural tradiţional, lăsând astfel noilor generaţii, dornice să-şi cunoască obârşiile, posibilitatea de a cunoaşte viaţa vetrelor folclorice de altădată.
VETA BIRIȘ * MARIA GOLBAN ȘOMLEA * MARINELA ZEGREAN
COLAJ CÂNTECE VECHI DIN ARDEAL
Pe la noi Duminica * AGRO tv * cu Amalia și Cosmin
12 mai 2024
Slobodu-i a colinda?
Veste bună, gazde-n casă!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
AStăzi Sărbătorim - Medalion aniversar Maria Golban Șomlea
19 mai 2021
Realizator: Menuț Maximinian
Invitați: Alexandru Pugna, Amalia Codorean Chindriș, Florian Roșan și Ioan Dordoi.
Activitatea instituțională publică
Bonțida, 13-15 mai 2010, Castelul Banffy - Seminarul româno-francez "Cultură și dezvoltare locală".
Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, BCU - Oferind diploma de excelență prof. univ. dr. Teodor Tanco.
Cluj-Napoca, 22 octombrie 2009 - La evenimentul lansării de carte a lui Constantin Arvinte.
Cluj-Napoca, 25 septembrie 2009 - Seminarul organizat de DJCPCN Cluj pe probleme de turism cultural
...despre patrimoniul cultural 1
...despre patrimoniul cultural 2
Clujul Zi de Zi 28.09.09
Invitaţi: Vasile Timiş - Secretar de Stat Ministerul Culturii; Adrian Baicu - Consilier MCPC; Maria Golban - Director coordonator DJCPCN Cluj. De la minutul 58.50'
Invitaţi: Vasile Timiş - Secretar de Stat Ministerul Culturii; Adrian Baicu - Consilier MCPC; Maria Golban - Director coordonator DJCPCN Cluj. De la minutul 58.50'
PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL
Legislaţie
- O.G. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional
- Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
- Legea 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial
- Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil,republicata 2008
- Lega 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic si industrial
- HG nr. 886/2008, hotarare pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile
DOINA - CAPODOPERA MONDIALĂ - inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO
Maria Golban Șomlea "Du-te dor cu dorurile" Iunie 2011, Favorit TV
2004
CĂLUŞUL - CAPODOPERA MONDIALĂ - inclus pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO
The Căluş Ritual
IMPORTANT!!!
Cluj-Napoca, 17 iulie 2012-Lansarea de carte "Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj"
FACEBOOK - lansare Cluj
Costum tradiţional fată Zona Huedinului
Costum tradițional bărbătesc Zona Huedinului
.
AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA CLUJ-NAPOCA
Cluj-Napoca, 31 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
Pe FACEBOOK: mai multe fotografii de la lansarea de carte de la Bistriţa...
AFIȘUL LANSĂRII DE CARTE "PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD" LA BISTRIȚA
Bistrița, 24 iulie 2012 - Lansarea de carte "Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud".
FACEBOOK - foto de la lansare
De interes:
Cea mai populară emisiune de la NCN TV Cluj-Napoca poate fi accesată dând click pe linkul:
2006 - Cu etnologul Aurel Bodiu.
Mărişel - şezătoarea din câşlegi
Lista blogurilor create de mine
-
-
Acum 14 ani
-
Acum 14 ani
-
Acum 16 ani
-
Acum 15 ani
-
Acum 15 ani
-
Acum 15 ani
-
Acum 10 ani
-
Acum 13 ani
-
Acum 14 ani
-
Acum 16 ani
-
Acum 7 ani
-
Acum 13 ani
-
Acum 16 ani
-
-
Acum 14 ani
-
-
Acum 13 ani
-
-
Acum 11 ani
-
Acum 15 ani
-
Acum 15 ani
-
Acum 14 ani
-
Acum 14 ani
-
Acum 10 ani
-
Acum 13 ani
-
Acum 11 ani
-
Acum 11 ani
-
Acum 16 ani
-
Acum 13 ani
-
-
-
Acum 16 ani
-
Acum 11 ani
-
Acum un an
-
Acum 4 ani
-
Acum 13 ani
-
Acum 16 ani
-
Acum 14 ani
-
Acum 12 ani
-
Acum 16 ani
-
Acum 14 ani
-
Bucătăria românească
"Bucataria romaneasca a fost influenţată favorabil de condiţiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură şi păstorit. Din alimentaţia oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz si mai târziu porumb), legumele şi verdeţurile (fasole, mazăre, varză, castraveţi, ştevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne şi slanină de porc şi mai rar peşte, ouă şi carne de oaie sau de vită. Laptele, terciul de mei şi mămăliga a fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condiţiilor economice s-a diversificat şi alimentaţia, iar în prezent consumul de păine, ouă, zahar, lactate şi fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific naţional sunt renumite sarmalele în foi de viţă sau de varză, ciorba de peşte, fasole bătută, ardei umpluţi cu carne şi orez, perişoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borş moldovenesc, piftiile de porc, mititeii şi ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta, clătitele."
Sursa si alte informatii: click aici
Sursa si alte informatii: click aici
Instrumente muzicale tradiţionale
Pâna la mijlocul secolului al XIX-lea, fluierul si cimpoiul constituiau înca, în majoritatea satelor românesti transilvanene, instrumentele obisnuite pentru interpretarea muzicii de dans. Instrumentele de coarde (lauta si titera) au o vechime considerabila în mediul rural maghiar si german, iar vioara si contrabasul au patruns în satele transilvanene pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Instrumentele de semnalizare(buciumul) aveau o veche traditie în majoritatea tinuturilor transilvanene. Sursa: www.muzeul-etnografic.ro
Pentru mai multe informatii dati click aici:
Pentru mai multe informatii dati click aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aşteptăm cu drag comentariile dumneavoastră.