Tradiţii în Gustar

Denumirea „Gustar" vine de la faptul că în această perioadă se coc şi se gustă cele mai multe fructe.

“Luna august este a şasea în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a opta în calendarele iulian şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Din anul 8 Î. H., când luna a şasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poartă numele împăratului roman Augustus.
În graiul românesc luna august se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerişului) şi altele.
Fiind o perioadă încărcată cu numeroase şi importante activităţi economice ce se cereau a fi împlinite la timp şi cu mare rapiditate (secerişul, întreţinerea culturilor, coasa a doua a fânului), luna august are un număr relativ mic de sărbători (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Sântămărie Mare, Sântion de Toamnă).
Până la 14 august, credincioşii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. În afara celor patru posturi de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămărie), se ţineau posturi şi mai severe, aşa-numitele posturi negre, pentru căsătoria fetelor, vindecarea unor boli grele. Un post negru, cu suprimarea totală a alimentaţiei timp de 7 zile, câte o zi în 7 săptămâni la rând, se ţinea pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor: hoţi, tâlhari. Persoana care ţine postul negru, de obicei o femeie iertată, se autoizola într-o cameră întunecoasă şi petrecea timpul în deplină curăţenie trupească şi sufletească (Moldova de Nord, Bucovina). Post negru se ţinea, uneori, şi în zilele de vineri şi miercuri pentru sănătatea şi prosperitatea familiei (Muntenia, Oltenia)” CREDINŢE POPULARE, TRADIŢII, SEMNE - Profesor Ion Ghinoiu (Jurnalul Naţional/2 august 2005).
1 August – Scoaterea Sfintei Cruci, Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului; Macaveii stupilor (Macabeii)
Importanţa calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de prefaţarea sărbătorii cu postul de două săptămâni (1-14 august), perioadă în care se organizează pelerinaje la mănăstirile care au hramul Sfintei Fecioare. Această zi este numită şi Macaveiul stupilor, pentru că este ultima zi în care se mai poate aduna mierea care, culeasă azi, capătă virtuţi miraculoase de vindecare. O altă denumire a zilei este Macaveiul ursului, acum începând perioada de împerechere a urşilor.
În această zi se ţine post pentru ca vitele să fie ferite de urşi, dar şi de boli.
6 August - Schimbarea la faţă; Probejenia
Sărbătoarea ortodoxă Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusă pe o sărbătoare, deja existentă în calendarul popular românesc, Probejenia.
La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, de-acum iarba încetează să mai crească şi pleacă păsările migratoare. Acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase", apare prima lor dulceaţă. Tot acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: “boabă nouă în gură veche”. În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândunelele pe spate, iar oamenii ţin sărbătoarea pentru ca păsările să ajungă cu bine. Nu e bine să pleci acum în călătorie, pentru ca s-ar putea sa te rătăceşti, spune tradiţia. Din această zi oamenii nu se mai scaldă în apele râurilor, acestea începând să se răcească.
În această zi se recoltează plante şi fructe de leac cu puteri vindecătoare: leuştean, avrămeasă, usturoi, flori de muşetel, alune. Tot în această zi se fac observaţii meteorologice privitoare la toamna ce urmează. Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă (ex. beţie), va fi vindecat. La Probejenie
este dezlegare la peşte şi struguri.
15 August - Sfânta Maria Mare
În Panteonul românesc, Fecioara Maria este identificată în mai multe ipostaze: Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septembrie) cu sinonimele Maicii Precesta Mare şi Precesta Mică. Maica Precesta este numele popular al Fecioarei Maria, care are trăsăturile Zeiţei neolitice şi este invocată în momentele de cumpănă. Sântămăria Mare deschide o perioadă importantă a nunţilor (16 august -14 noiembrie), a târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor, dar şi a pomenilor date pentru cei vii. Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului romanesc, pe care fetele o invocă pentru grăbirea căsătoriei, femeile pentru uşurarea naşterii, păgubiţii pentru prinderea hoţilor, descântătoarele pentru vindecarea bolilor. În satele noastre, acum se angajează pândarii pentru vii şi se spune ca se „leaga" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. În această zi se celebrează şi Ziua Marinei, Maica Domnului fiind patroana marinarilor.
29 August - Tăierea capului Sf. Ioan 
În această zi nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin (fiind asociate cu sângele), pentru că amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan. De asemenea, nu se mănâncă usturoi, ceapă, mere, pere, în general fructe şi legume rotunde, care seamănă cu un cap. Nu se mănâncă nici varză, pentru că, pe varză i-a fost tăiat capul sfântului (sărbătoarea numindu-se şi “Ioan taie capul pe varză”). În această zi, din acelaşi motiv, nu se foloseşte nici cuţitul, alimentele fiind rupte cu mâna. Se ţine post, sau se ajunează. Se spune despre copilul născut în această lună că: - va fi frumos, cu ochii mari, iubit de mai-marii lui, puţini la număr ca dânsul, aplecat la buna rînduială, la adevăr şi dreptate, cu bună înţelegere în viaţa sa; - părinţii nu-l vor iubi, de alţii va fi căutat şi îngrijit, iar faptele lui nu vor aduce mulţumire unora; - va avea mare mânie, va fi om vrednic şi va face lucrurile sale spornice, va avea mari norociri şi vrednicii; - va fi bun povăţuitor pentru alţii şi lucrător de multe lucruri bune, deştept, fără de nici un rău îi va plăcea mult dreptatea, cinstea şi mîndria şi va fi om voinic. 

  Maria Golban Șomlea